miercuri, iunie 05, 2013

Cuvântul spus la vreme potrivită... cea mai adâncă rană... ecou fără de sfârşit!




Într-o zi faimosul artist  Dante Gabriel Roseti  a fost abordat de un domn mai în vârstă cu scopul de a-i prezenta nişte schiţe şi a hotărî  artistul dacă autorul schiţelor este sau nu un talent.

După ce Dante s-a uitat pe schiţe foarte elegant şi cu bun simţ îi spuse omului că autorul schiţelor nu este un mare talent. Apoi îl întrebă ale cui sunt schiţele, omul confirmând că sunt ale lui. 

Omul vădit întristat îi mai oferă un set de schiţe, la văzul lor Dante tresări: 

- Acestea sunt bune, acest student are mare talent! El ar trebui să fie sprijinit şi încurajat pentru a urma o carieră în artă. Se întrevede a fi un artist de mare succes dacă va continua să muncească şi să se perfecţioneze mereu. Cine este acest tânăr artist? Fiul tău?

- Nu, a raspuns bătrânul. Este vorba despre mine, dar acum patruzeci de ani. Dacă aş fi auzit cuvintele tale la vremea aceea, atunci poate...Eu m-am descurajat şi am renunţat!

Nu uita: un cuvânt real de încurajare spus la vremea potrivită poate schimba cursul vieţii!

Ce spune Biblia despre încurajare? Pff! Aş putea scrie o carte! 

Solomon spune că cel ce vorbeşte în chip uşuratic răneşte ca străpungerea unei săbii dar limba înţelepţilor aduce vindecare. 

Iov spune…  “cuvintele tale au ridicat pe cei ce se clătinau şi ai întărit genunchii care se îndoiau”.

Cuvintele tale ce fac?

Rămâi cu atat din postarea de azi:

Cuvintele frumoase pot fi scurte şi uşor de spus, dar ecoul lor este fără de sfârşit. (Maica Tereza)
Cele mai adânci răni ale vieţii nu provin din lovituri, ci din cuvinte.

Încurajări,
Laura

luni, iunie 03, 2013

Frica - Scoală-te, căci treaba asta te priveste!



Frica e definită ca fiind o “stare de adâncă nelinişte şi tulburare, provocată de un pericol real sau imaginar”.
Frica în exces  ne va afecta clar negativ viaţa oprindu-ne din anumite proiecte în timpul derularii proiectelor sau chiar înainte de a le începe si chiar mai grav poate duce la instalarea unor fobii.

Nu vreau să scriu mult (pt că majoritatea dintre voi nu vor avea răbdare să citească) deci în câteva rânduri voi scrie doar esenţialul.

Frica e un sentiment trăit de toată lumea, dacă simţi frică nu inseamnă ca eşti un om slab sau fără valoare, toţi o simţim în anumite momente ale vieţii, trebuie doar să învătăm să o depăşim.

Ce spune Biblia cu privire la frică? În primul rând te invită la acţiune:  (Ezra 10:4) Scoală-te, căci treaba aceasta te priveşte. Noi vom fi cu tine. Îmbărbătează-te şi lucrează.” Logic, nu? Dacă ai o frică (sau orice altă problemă), e o problemă care îţî aparţine, deci te priveşte, trebuie să o înfrunţi nu să o ascunzi sau tolerezi.   

Nu o lăsa să te pună jos! Si chiar dacă te-a pus jos, mai există soluţii… Dacă ai şi o persoană apropiată care să îţi fie alături (un ascultător activ) ar fi excelent , dacă nu ai, nu dispera…  (Isaia 57:15) Eu (Dumnezeu) locuiesc în locuri înalte şi în sfinţenie; dar sunt cu omul zdrobit şi smerit, ca să înviorez duhurile smerite şi îmbărbătez inimile zdrobite.  Deci nu esti singur, eşti pe mâini bune!. Dumnezeu e sensibil la astfel de stări, e prezent!

David ştia să se îmbărbăteze singur. Soluţia lui:  ( Palmii 138:3) "În ziua când Te-am chemat, m-ai ascultat, m-ai îmbărbătat şi mi-ai întărit sufletul”. Ok, cred că te-am convins.

Ah, şi încă ceva!
Dacă interacţionezi cu o persoană apropiată ţie, mai mult sau mai puţin, care e coplesită de sentimentul fricii sau e la inceput de drum spre frică şi e obosită, descurajată, nu sta degeaba! I-auzi: “cine îmbărbătează pe alţii să se ţină de îmbărbătare! (Romani 12:8

Am să revin în curând cu o postare despre “puterea cuvântului rostit la vreme potrivită”.
Până atunci “starea de adâncă nelinişte şi tulburare, provocată de un pericol real sau imaginar” încredinţeaz-o în mana Lui… cei care fac asta "nu se vor mai teme de veştile rele, ci inima lui va fi tare, încrezătoare în Domnul". (Ps 112:7)

Fii tare (încrezător),
Laura

duminică, iunie 02, 2013

Răstignim stima de sine? Hai să vedem ce spune Biblia despre asta!

Hm..., complicat să scriu scurt despre stima de sine. Psihologii o consideră importantă si o definesc ca fiind atitudinea (pozitivă sau negativă) a individului fată de propria persoană sau rezultatul estimării propriei valori, care se manifestă ca satisfactie sau insatisfactie, în mod conştient sau nu. Ok până aici.

Am auzit păreri şi contra si anume persoane care asociază stima de sine cu egoismul sau chiar narcisismul, cu "eu-l" ce trebuie răstignit...

Uff! Narcisim?! Răstignire?
Cuvântul "stimă" vine din latină şi înseamnă "a evalua" şi "a aprecia". Cu alte cuvinte, stima de sine înseamnă cum ne definim, ne evaluăm sau cum ne apreciem noi pe noi. În funcţie de răspunsul nostru stima de sine poate fi scăzută sau ridicată. Ce părere ai tu despre tine? Ce părere am eu despre mine? Asta-i stima de sine! Când te gândeşti la tine ar trebui să ai o părere bună despre tine, să te consideri demn de respect (meriţi respect), cumva să simţi un sentiment pozitiv cu privire la persoana ta. Ce mai? Să-ţi placă de tine! ;)

Ok, dar ce spune Biblia despre asta? Să-mi placă de mine? Păi nu se predică că "eu-l" trebuie să moară? Ba da, se predică, dar acela-i egoismul nu stima de sine. Uite ce zice Biblia despre stima de sine!

Încă din Genesa 1:31 chiar Dumnezeu ne oferă stimă de sine "S-a uitat la tot ce făcuse (deci s-a uitat inclusiv la om); si iată că erau foarte bune." Ai tot ce-ţi trebuie încă de la creaţie (naştere) ca să ai o părere bună despre tine. Eşti chip şi asemănarea Lui. Deci, capu' sus! (se acceptă şi excepţii... de exemplu când îţi legi şireturile :) ) În rest, privirea înainte!
David spune: "Tu mi-ai întocmit rărunchii, Tu m-ai ţesut în pântecele mamei mele. Te laud că sunt o făptură aşa de minunată. Minunate sunt lucrările Tale şi ce bine vede sufletul meu lucrul acesta!" (Psalmul 139:13-14). Îmi place  foarte tare "şi ce bine vede sufletul meu lucrul acesta!" Repet: "şi ce bine vede sufletul meu!" Asta-i stimă de sine, punct!

Deci imi permit să definesc stima de sine.
Stima de sine (ridicată) este "să vadă bine sufletul tău cât de minunat te-a creat Dumnezeu!"
Cât de bine vede sufletul tău?

Stimă şi valoare,
Laura

sâmbătă, iunie 01, 2013

Cum te salută Isus azi? N-o să crezi, dar o să-ţi placă!

M-am întrebat de ce "pace" şi nu altceva?! Iata ce am găsit.
Ucenicii stăteau "plini de frică si de spaimă" (Luca 24:37) cu "uşile încuiate de frica iudeilor" (Ioan 20:9) vine Isus în mijlocul lor şi îi salută: PACE VOUĂ (adică exact îndeplinirea nevoii lor, aveau nevoie de pace).

Femeile merg la mormântul lui Isus, un înger li se arată şi le anunţă de învierea lui Isus, "ele au plecat repede de la mormânt, cu FRICĂ si cu BUCURIE...dar iată că le-a întâmpinat Isus şi le-a zis (salutat) „BUCURATI-VĂ!” Matei 28:8-9. 

Oare de ce nu a continuat să le salute tot cu "pace" (noi continuăm să o facem şi în ziua de azi). Simplu. Femeile, comparativ cu ucenicii, mai aveau pe lângă frică şi bucurie (cumva nu ştiau ce să creadă) şi tocmai Isus le confirmă bucuria. Dacă le-ar fi salutat cu "pace", da, ar fi dispărut frica dar probabil si bucuria. Isus le salută cu bucurati-va alungand frica dar şi confirmând bucuria lor si demonstrandu-ne nouă că salutul Lui chiar ofera ceea ce rosteste!

Salutul lui Isus nu era protocolar, cum dăm noi bună ziua azi fără să ne chiar pese dacă interlocutorul va avea sau nu o zi bună, salutul lui Isus oferea ceva, rostea exact nevoia celui salutat. Tu oferi pace cand saluti in biserica? Sau e un salut protocolar? N-am nimic cu salutul, oricare ar fi el, dar cand îl spui, spune-l în aşa fel încât să ofere ceva! Cand saluti ar trebui să transferi celui salutat puterea cuvântului rostit!

Şi azi care e nevoia ta? Ştii de ce întreb? Pentru că eu cred că exact aşa te-ar saluta! ;) 
Dacă ti-e frică, vei primi "pace", dacă eşti trist s-ar putea ca salutul pentru tine să fie "bucura-te, indiferent în ce stare eşti El are de toate: "mângâiere", "binecuvântare", "curaj", îmbărbătare".

Cum te salută azi?
 Ah şi încă ceva! Înainte să zici Duminică la biserică "pace" gândeşte mai întâi "hm, oare ce nevoie are prietenul meu?" Oferă alt salut din toată inima şi urmăreşte-i faţa... şi-apoi spune-ne experienţa ta :) 


Binecuvantare!