Ucenicii stăteau "plini de frică si de spaimă" (Luca 24:37) cu "uşile încuiate de frica iudeilor" (Ioan 20:9) vine Isus în mijlocul lor şi îi salută: PACE VOUĂ (adică exact îndeplinirea nevoii lor, aveau nevoie de pace).
Femeile merg la mormântul lui Isus, un înger li se arată şi le anunţă de învierea lui Isus, "ele au plecat repede de la mormânt, cu FRICĂ si cu BUCURIE...dar iată că le-a întâmpinat Isus şi le-a zis (salutat) „BUCURATI-VĂ!” Matei 28:8-9.
Oare de ce nu a continuat să le salute tot cu "pace" (noi continuăm să o facem şi în ziua de azi). Simplu. Femeile, comparativ cu ucenicii, mai aveau pe lângă frică şi bucurie (cumva nu ştiau ce să creadă) şi tocmai Isus le confirmă bucuria. Dacă le-ar fi salutat cu "pace", da, ar fi dispărut frica dar probabil si bucuria. Isus le salută cu bucurati-va alungand frica dar şi confirmând bucuria lor si demonstrandu-ne nouă că salutul Lui chiar ofera ceea ce rosteste!
Salutul lui Isus nu era protocolar, cum dăm noi bună ziua azi fără să ne chiar pese dacă interlocutorul va avea sau nu o zi bună, salutul lui Isus oferea ceva, rostea exact nevoia celui salutat. Tu oferi pace cand saluti in biserica? Sau e un salut protocolar? N-am nimic cu salutul, oricare ar fi el, dar cand îl spui, spune-l în aşa fel încât să ofere ceva! Cand saluti ar trebui să transferi celui salutat puterea cuvântului rostit!
Şi azi care e nevoia ta? Ştii de ce întreb? Pentru că eu cred că exact aşa te-ar saluta! ;)
Dacă ti-e frică, vei primi "pace", dacă eşti trist s-ar putea ca salutul pentru tine să fie "bucura-te, indiferent în ce stare eşti El are de toate: "mângâiere", "binecuvântare", "curaj", îmbărbătare".
Cum te salută azi?
Ah şi încă ceva! Înainte să zici Duminică la biserică "pace" gândeşte mai întâi "hm, oare ce nevoie are prietenul meu?" Oferă alt salut din toată inima şi urmăreşte-i faţa... şi-apoi spune-ne experienţa ta :)
Binecuvantare!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu